Tutte e caratterìstiche

Stallazione

Di pettu à altri sistemi, a stallazione di SPIP hè assai più sèmplice :

-  Ùn hè necessaria nisuna cunniscenza tècnica (nè PHP, nè MySQL) pè fà a stallazione.

-  A cunfigurazione si face direttamente in ligna, à traversu un’interfaccia gràfica assai sèmplice (per esempiu, mancu bisogna à andà à mudificà qualchì schedariu di cunfigurazione cù còdici strani ...).

-  Hè spartuta una versione ùnica di SPIP ; sta versione pò puru move longu u tempu secondu e migliurenze fatte, ma firmemu assai primurosi d’ùn cumplicà la micca, ùn sviluppendu micca « patches » chì bisugnerebbe à andà à visticà à diritta è à manca (ad esempiu per adattà SPIP à tale o tale òspite).

Situ pùbblicu

U situ pùbblicu fattu cù SPIP hà e seguenti caratterìstiche :

-  Interfaccia chì sana sana a pò adattà u webmaestru, senza cunniscenza di PHP nè di MySQL ; l’interfaccia di SPIP si prugrameghja in HTML, è l’emu aghjuntu un linguagiu nostru, abbastanza sèmplice ; SPIP ùn impone dunque mancu appena una paginatura rìgida (à l’usu di e cusì famose « trè culonne » di phpNuke).

L’interfaccia in HTML clàssicu ùn hè a sola prisentazione di navigazione chì hè pruposta à i visitori di u situ. E listesse infurmazioni (vale à dì u listessu cuntenutu) ponu esse prisentate in furmati assai diversi. Oltre a clàssica navigazione web, si pò prupone dinò :

— fili di sindicazione di furmatu XML/RSS,

— un almanaccu di furmatu Calendar,

— una navigazione Wap (di furmatu WML),

— una navigazione Macromedia Flash (mancu di grazia, ùn ci hè esempiu di furmatu lìberu) ...
è qualsìasi altru furmatu chì omu si sciapperà u capu à vulè lu ammaistrà (cHTML per iMode, XPressTags, XML per Indesign...).

-  SPIP cumporta un sistema di « cache » per ogni sìngula pàgina : e pàgine sò calculate, o caricate (à parte si da l’infurmazioni di a basa di dati) à una à una, è accumpulate in un schedariu « cache » ; cusì u servore ùn hè ralentitu da tante dumande MySQL, è u situ ferma accessìbule, ancu in casu di panna di u servore di basa di dati.

-  SPIP cumporta un pìcculu mutore di ricerca chì s’appoghja nant’à un sistema d’indezzazione di e parulle.

A struttura di u situ

A struttura di un situ cù SPIP hè fatta à ierarchia di rùbbriche. In teuria ùn ci hè lìmitu per u nùmeru di rùbbriche : una rùbbrica pò cuntene sotturùbbriche quant’ella hè necessaria, è quesse ponu cuntene anch’elle sotturùbbriche, è tira avanti è tocca ... Cusì omu custruisce a struttura di u so situ, ficchendu ci rùbbriche è sotturùbbriche.

L’artìculi

L’artìculu hè l’uggettu principale chì permette di pubblicà infurmazioni cù SPIP. Omu pò scrive artìculi quant’ella hè necessaria, in qualsìasi rùbbrica.

-  A scrittura di l’artìculi hè assai sèmplice, è si face da un’interfaccia gràfica nant’à u web.

-  Hè custituitu un artìculu da parechji elementi chì li danu a so struttura : tìtulu, sopratìtulu, sottutìtulu, descrizzione, cappellu, testu principale, post-scriptum.

-  Sò appiecate in autumàticu e règule di basa di a tipugrafia francese (vale à dì spazi senza saltu di ligna prima i punti interrugativi, sclamativi, etc ...).

-  Accurtatoghji fàciuli da ramintà si favuriscenu a messa in forma tipugràfica, a creazione di lee ipertestu, di note in fondu di pàgina... Appaginà un’artìculu cù SPIP hè fàciule quant’è scrive un email.

-  L’interfaccia gràfica permette d’include imàgini in l’artìculi di modu sèmplice, è ogni artìculu pò esse individuatu da u so logo propriu.

-  Omu pò rinsignà, per ogni artìculu, unu o puru parechji segni.

-  A data di messa in ligna hè gestita in autumàticu (ma si pò quantunque mudificà la sì bisogna) ; omu pò assucià una seconda data à un artìculu, ad esempiu per indettà una data di pubblicazione iniziale (un artìculu pubblicatu capunanzu in un ghjurnale « di carta » ...).

-  Ridirizzioni (artìculi « fantàsimi ») : SPIP permette di custruisce artìculi-fantàsimi, integrati in a struttura di u situ è chì si ponu vede frà u cuntenutu di e rùbbriche, ma chì in realità rimandanu à una pàgina chì l’indirizzu l’hà specificata u scrittore (nant’à listessu situ, o puru un altru situ). Sta funzione faciliteghja u mutamentu d’un situ esistente versu SPIP, per l’integrazione di cuntenuti stàtichi chì esistenu digià.

I dispacci

Da cumplettà l’artìculi, SPIP prupone un sistema di dispacci, chì faciliteghja a pubblicazione di nutizie corte, cum’è e riviste di stampa per esempiu (o riviste web).

-  Da facilità l’astrutturamentu è l’impustazione di i dispacci, omu pò scrive dispacci solu in e rùbbriche principali di u situ (vale à dì e rùbbriche poste à a ràdica di u situ).

-  Vene più sèmplice a struttura di i dispacci : un tìtulu, u testu di u dispacciu, è basta ; ogni dispacciu pò esse cumplettatu da una lea ipertestu, di modu assai sèmplice.

-  Vene più sèmplice a gestione di a pubblicazione d’un dispacciu (dui buttoni è basta : pubblicà o rifiutà).

-  Ogni dispacciu pò esse individuatu da u so logo propriu.

-  L’amministratore di u situ pò decide di disattivà l’adopru di i dispacci per u situ sanu.

I fori

SPIP cumporta un sistema di fori.

-  I fori ponu esse assuciati à l’artìculi (un foru pè ogni artìculu), à e rùbbriche o à i dispacci. U webmaestru puderà parametrà a so interfaccia di modu chì ogni artìculu abbia o so propriu foru, o chì parechji artìculi d’una listessa rùbbrica sparghjinu listessu foru, etc.

-  SPIP permette di sceglie trà parechji tippi di fori : i fori « lìberi » (muderati dopu, vale à dì chì i cuntributi si vedenu sùbbitu, l’amministratori ponu sguassà, in casu mai, un mesagiu chì ùn cunvene) ; i fori muderati in antìcipu (i cuntributi si vedenu solu dopu cunvalidati da un amministratore di u situ) ; i fori cù abbunamentu (à chì vole pustà deve prima rinsignà u so indirizzu email, tandu riceve un password chì li permette di pustà i so cuntributi).

SPIP cumporta dinò un sistema di fori privati, cunsacratu à e ragiunate frà i veri scrittori di u situ, in u spaziu privatu.

E petizioni

Un artìculu pò esse mutatu in petizione in ligna, in pochi clicci.

-  E petizioni di SPIP sò cunvalidate per email in autumàticu : un zifratariu riceve un messagiu di cunfirmazione chì permette di verificà ch’elle sò vàlide e zifre.

-  Omu pò cunfigurà di modu assai sèmplice u tippu di petizione : impone una sola zifra per ogni indirizzu email, impone ch’ellu sia indettatu un situ web in a petizione (tandu vene verificata in autumàticu ch’ellu hè vàlidu l’URL), accettà o micca messagi accuppiati à e zifre.

E statìstiche

SPIP cumporta un sistema assai simplificatu di statìstiche, chì permette di valutà a pupularità di l’artìculi è di e rùbbriche.

I scrittori/amministratori

Un situ cù SPIP pò esse gestitu da una persona sola, o puru da un gruppu di scrittori.

-  Prupone SPIP dui livelli d’accessu : l’amministratori, chì gestiscenu in particulare a struttura di u situ è a cunvalidazione di l’artìculi, chì pruponenu l’artìculi.

-  Hè propriu senza lìmitu u nùmeru di scrittori è d’amministratori.

-  Omu pò decide d’offre à l’utilizatori di u situ pùbblicu d’iscrive si è di diventà scrittori (tandu a prucedura d’iscrizzione vene gestita in autumàticu da SPIP).

-  Ogni autore pò avè si assuciatu un logo persunale chì si pò scaricà da l’interfaccia (per esempiu una fottò d’identità).

Sindicazione

I siti fatti cù SPIP, phpNuke, o altri sistemi furniscenu un schedariu dinàmicu chì cuntene e so ùltime pubblicazioni. SPIP hè capace d’analizà schedari sìmuli, è cusì signaleghja e nuvità d’altri siti :
-  omu pò aghjunghje quant’è siti sindicati chì li pare ;
-  I siti sindicati sò assuciati à e rùbbriche di u so propriu situ ; cusì omu pò assucià à una rùbbrica temàtica e lee versu i siti chì parlanu di u tema precisu di quella rùbbrica.

Interfaccia gràfica di u situ pùbblicu

Hè assai sòffice l’interfaccia gràfica di u situ pùbblicu. Per via d’un linguagiu sèmplice sèmplice (è propriu di SPIP), omu pò custruisce guasi qualsìasi interfaccia gràfica.

In particulare, ùn hè mancu appena necessariu di cunnosce PHP nè MySQL pè creà un’interfaccia gràfica uriginale cù SPIP.

Inoltre hè propriu accuppievule u sistema di cache cù PHP : u webmaestru, s’ella li pare, pò integrà funzioni PHP in i so furmati specìfichi (i mudelli), o passarelle CGI. Omu pò dunque arricchisce à SPIP cù scripts specializati, da cumplettà o puru rimpiazzà funzioni ch’ùn esistenu micca (per esempiu : cuntatore, mutore di ricerca più putente, etc.).

Interfaccia di u situ privatu

A parte privata chì permette di gestisce u situ prupone un’interfaccia gràfica saniccia, è d’usu assai asgiatu.

-  St’interfaccia s’adatta secondu l’attività d’ogni scrittore o amministratore, è dinò secondu l’attività di u situ. Cusì ogni autore pò accede in furia à i so artìculi propri, è l’artìculi pruposti à a pubblicazione sò signalati à tutti l’utilizatori. Dinò, hè sferente l’interfaccia secondu chì omu hè scrittore o amministratore.

-  Ogni utilizatore pò individuà a so interfaccia. Pò puru sceglie trà un’interfaccia simplificata, chì prupone solu e funzioni principali, è un’interfaccia più saniccia. Pò dinò mudificà appenuccia a vestitura gràfica di l’interfaccia.

-  Per un situ chì hà parechji scrittori, SPIP diventa arnese di travagliu in cumunu : dibàttiti in giru à l’artìculi, sistema di cunvalidazione, travagliu in parechji nant’à listessu artìculu ...

Cunfigurazione di u situ

Cù SPIP sò staccate bè l’interfaccia gràfica di u situ pùbblicu è a gestione di u cuntenutu (per esempiu, omu ùn sceglie micca u culore di fondu di u situ pùbblicu in u spaziu privatu). Ma hè pussìbule quantunque di cunfigurà certi cumpurtamenti di u situ da u spaziu privatu :
-  accettà o rifiutà certi elementi di u cuntenutu di l’artìculi : cusì omu pò decide di bluccà l’adopru di i sopratìtuli, sottutìtuli, descrizzioni, cappelli o post-scriptum, o a data di pubblicazione è i segni ;
-  cunfigurà (o disattivà) i fori pùbblichi ;
-  indettà sì omu vole pubblicà l’artìculi prima di a data di pubblicazione à elli attribuita (permette quessa di parte in viaghju mentre chì u situ pubblicheghja l’artìculi) ;
-  disattivà u sistema di dispacci (di sicuru certi siti ùn ne anu bisognu ; disattivà li permette di simplificà l’interfaccia per i scrittori) ;
-  attivà o disattivà e statìstiche ;
-  attivà o disattivà u mutore di ricerca.

Veghja edituriale

Da facilità a veghja edituriale di u situ, sò dispunìbule parechje opzioni :

-  Inviu di i cuntributi di i fori à l’autori di l’artìculi ; quandu un visitore di u situ posta un messagiu sott’à un artìculu, l’autore di st’artìculu ne hè avvisatu da un email, cusì li permette di seguità l’attività di u so artìculu per mail ;

-  veghja di l’attività edituriale ; s’ellu hè mantenutu u situ da una squatra cumuna di scrittori, omu pò signalà in autumàticu l’annunci impurtanti di l’attività edituriale à un indirizzu email (chì pò esse una lista di diffusione) ; cusì quand’ellu hè pubblicatu un artìculu, o prupostu à a pubblicazioe, ne hè avvisata quella lista ;

-  annunciu di e nuvità ; SPIP hè capace di mandà in autumàticu, cù una frequenza stabbilita da l’amministratori, un email chì face u censu di l’ùltime pubblicazioni di u situ.

Copia di salvezza è spurtazione di a basa di dati

U webmaestru di u situ pò fà una copia di salvezza di a so basa di dati (hè tandu creatu un schedariu) ; s’ellu a permette u servore, sta copia serà fatta in un schedariu cumpressatu, ciò chì faciliteghja a so ricuarata cù FTP. Bella sicura, SPIP cumporta a funzione chì permette d’impurtà schedari sìmuli.

Autore tavamig Publié le : Mis à jour : 26/10/12

Traductions : عربي, català, corsu, Kréol réyoné, Deutsch, English, Español, فارسى, français, italiano, Nederlands, Nederlands, òc lengadocian, polski, Português do Brasil, Türkçe, українська