Qualessi sò l’elementi gestiti da SPIP ?

Fighjemu puru da più vicinu per vede qualessi sò l’elementi pigliati in càrica da SPIP, ci permetterà dinò di schjarisce u vucabulariu adupratu in sèguitu.

À l’iniziu sviluppatu da gestisce u situ uZine 2, SPIP hè naturalmente prontu à gestisce un situ à l’usu webzine: à a ràdica, una ierarchia di rùbbriche, è artìculi posti nentr’à isse rùbbriche. U sistema gestisce dinò fori è dispacci (per esempiu: rivista di stampa ...).

1. A ierarchia di e rùbbriche

Una rùbbrica hè un spaziu dedicatu à l’accolta di l’artìculi, di i dispacci... Omu pò ancu chjamà li cartulari (cum’è nant’à u vostru urdinatore: i vostri ducumenti sò assestati in cartulari).

E rùbbriche ponu esse cullucate l’une dentru à l’altre, cumpunendu cusì una ierarchia. O una rùbbrica hè dentru à un’antra rùbbrica, o ùn hè alleata à nisun’altra, è custituisce un puntu d’entritoghju in u situ (tandu parlemu di capirùbbrica, o di settore). L’incastratura di e rùbbriche l’une dentru à l’altre custituisce u schèletru di u vostru situ, postu chì in tondu à st’ussatura veneranu à appiccicà si i diversi elementi di u vostru situ (artìculi, dispacci, siti sindicati ...)

Quì sottu, e rùbbriche 1 è 2 sò settori (d’un puntu di vista lògicu, ste rùbbriche definiscenu i «settori» temàtichi maiò di u situ). Dopu, e rùbbriche 11, 12 è 13 stanu in a rùbbrica 1. E rùbbriche 221 è 222 stanu in a rùbbrica 22, è quessa in a rùbbrica 2.

Chjamemu ierarchia u percorsu lògicu chì cunduce omu à una rùbbrica. Quì, a ierarchia di a rùbbrica 221 hè: rùbbrica 2, poi rùbbrica 22.

Da gestisce a struttura ieràrchica hè assai sèmplice: basta à indettà in qualessa rùbbrica hè cullucata ogni rùbbrica (per via d’un sèmplice menù à sbucinera).

U disegnu quì sopra mostra cumu omu pò spiazzà una rùbbrica: quand’ella vene spiazzata una rùbbrica, tutte e sotturùbbriche ch’ella cuntene a «seguitanu» versu a so nuvella casa. Per esempiu, sè no spiazzemu a rùbbrica 22 à l’internu di a rùbbrica 12, a seguitanu e rùbbriche 221 è 222 (a rùbbrica 22 pudia puru vene piazzata da capirùbbrica, o à l’internu di a rùbbrica 23 per esempiu. Invece, l’interfaccia gràfica vi impedisce di spiazzà a rùbbrica 22 à l’internu di a rùbbrica 221: tandu ferebbe un ciclu chì u sistema ùn a ci face micca à gestisce).

Bisogna à signalà avà a prima limitazione maiò di SPIP: SPIP gestisce una struttura, è sola questa, a struttura ieràrchica chè no avemu spostu quì sopra. In particulare:
-  Ùn hè micca pussìbule chì una rùbbrica appartenga à duie rùbbriche sferenti (per esempiu, per un situ di sinemà, ùn si puderebbe creà una rùbbrica «Orson Welles» chì sterebbe sottu à una rùbbrica «Rializatori» è à tempu una rùbbrica «Attori»); impedisce dinò quessa di creà parechje ierarchie incruciate;
-  SPIP ùn gestisce micca e strutture à ciclu (o recursive).

Quelle limitazioni ùn anu nunda à chì vede cù qualchì difficultà tècnica: a primura quì hè stata di tene sèmplice l’adopru, è in particulare, sèmplice l’interfaccia (creà un’interfaccia per una ierarchia sìmule hè cosa asgiata, siccume d’usu frequente; invece, gestisce à listessu tempu parechji livelli di ierarchia o strutture à ciclu cagiuneghja grossi capatoghji d’ergunumia).

Hè pussìbule assucià un sìngulu foru à ogni rùbbrica (vede più indà).

Per compie sta parte nant’à e rùbbriche, spiegheremu cosa sò e rùbbriche attive. Accade spessu chì, quandu omu travaglia nant’à un situ, certe rùbbriche sianu viote, o puru cuntenghinu artìculi nancu à esse pubblicati (sempre in corsu di scrittura è dunque nancu à esse rivelati à u pùbblicu). Imaginemu per esempiu chì a rùbbrica 221 ùn cuntenghi nisun artìculu pubblicatu; vene chjaru chì, ghjuntu qualchì visitore in quella rùbbrica, si truverebbe ellu in una tràppula senza esciuta, una rùbbrica chì li prupunerebbe propriu nisun’infurmazione. Per quessa parlemu di rùbbriche attive: nant’à u situ visitatu da u pùbblicu, sò tenute da attive solu e rùbbriche (o sotturùbbriche) chì cuntenenu artìculi pubblicati, è dunque visìbule nant’à u situ pùbblicu. Quella gestione di e rùbbriche attive/disattive hè autumàtica; quantunque deve esse cuscente u webmaestru chì tutte e rùbbriche create in a parte privata di SPIP ùn cumpariscenu micca sempre nant’à u situ pùbblicu.

2. L’artìculi

L’artìculi, sò ancu più sèmplici: un artìculu si trova in una rùbbrica. Puntu è basta. Hè gestita quessa senza straziu da un menù à sbucinera.

Pigliate nota chì una rùbbrica chì cuntene sotturùbbriche pò riceve artìculi, di sicuru.

U solu affare da stà attente riguardu l’artìculi, hè u so statutu. Un artìculu pò esse:
-  in corsu di scrittura: u so (o i so) autore(i) hè in traccia di travaglià ci nantu, ùn cumparisce nancu nant’à u situ pùbblicu, è u so accessu hè cunfinatu nant’à u situ privatu;
-  prupostu à a pubblicazione: quandu l’autore decide ch’ellu hè compiu u so artìculu, u prupone à u cumitatu di scrittura (l’amministratori è l’altri scrittori) in u scopu di decide s’ellu deve esse pubblicatu o micca. L’artìculu ùn hè ancu à esse vistu da u pùbblicu, ma u ponu vede tutti i participanti à u spaziu privatu, è sò invitati quessi à cummentà lu in un foru alleatu à st’artìculu;
-  pubblicatu: l’artìculu hè pubblicatu nant’à u situ pùbblicu;
-  rifiutatu: l’artìculu ùn hè micca pubblicatu.

Hè u solu affare à capisce per ciò chì tocca à l’artìculi; per altru restu, hè tuttu sèmplice, si gestisce tuttu da un’interfaccia Web.

Limitazione: ùn pò esse cullucatu un artìculu chè in una sola rùbbrica (per via di u listessu prublemu di cuncepitura di l’interfaccia digià vistu).

Hè pussìbule assucià un sìngulu foru à ogni artìculu (vede più indà).

3. I dispacci

Pè discrive di manera a più sèmplice ciò ch’elli sò i dispacci, basta à impiegà a parulla inglese news. Sò «artìculi» d’impurtanza mìnima di pettu à l’artìculi veri, è ùn sò micca zifrati. Invece, hè fàciule d’aghjunghje li una lea versu qualchì artìculu o situ Web. I dispacci sò una bona per cusituisce una rivista di stampa in ligna (ma mancu hè impedita di svià li di u so usu).

I dispacci anu una gestione più legera di pettu à l’artìculi:
-  i dispacci ponu esse appicciati solu à settori, o capirùbbriche (in u nostru esempiu, i dispacci puderebbenu currisponda à e rùbbriche 1 è 2);
-  les brèves ne sont pas signées, et leur mise en place est très simple: interface réduite, validation d’un clic.

Hè pussìbule assucià un sìngulu foru à ogni dispacciu (vede quì sottu).

4. I fori di ragiunata

I fori di ragiunata sò gestiti in autumàticu da SPIP. Sò propriu leati à u cuntenutu scrittu di u situ: omu pò apre un foru indipendente per ogni artìculu, rùbbrica è dispacciu.

Da predefinitu, i fori sò muderati «dopu». Vole si dì chì ogni messagiu mandatu da un utilizatore di u situ hè pubblicatu sùbbitu sùbbitu. Ma l’amministratori di u situ anu un’interfaccia chì li permette di leghje l’ùltimi messagi pustati dipoi una settimana è, in casumai, di sguassà li.

L’amministratore di u situ puderà decide di mudificà u cuntegnu di i fori secondu u si parè. Puderà sceglie:
-  l’assenza di qualsìasi foru nant’à u situ;
-  fori muderati in antìcipu: i cuntributi cumpariscenu solu dopu cunvalidati da un amministratore;
-  fori à abbunamenti: i participanti ci si devenu iscrive capunanzu è riceve (in autumàticu) per mail un còdice chì li permette di participà.

I messagi sguassati ùn sò micca cacciati da a basa: sò messi da cantu, dendu l’indirizzu IP di u speditore cù a data è l’ora d’inviu. Sò risorse indispensèvuli in casu di prublemu ghjurìdicu (o di spamming à mitragliosa...).

Attivi ch’elli sò i fori, hè pussìbule, per ogni sìngulu artìculu, impedisce lucalmente l’usu dun foru.

5. L’autori

SPIP gestisce l’autori di u situ di duie manere: à listessu tempu rispettu à a zifra di l’artìculi (pseudo, gestione di l’indirizzi email, biugrafia...), è rispettu à l’accessi à u situ privatu. Hè fatta quessa da a listessa interfaccia (riservata à l’amministratori).

6. I siti sindicati

I sistemi di pubblicazione autumàtica (SPIP, phpNuke...) creanu in autumàticu un schedariu standardizatu (in XML) indettendu e so ùltime pubblicazioni.

SPIP permette d’andà à ricuarà schedari sìmuli nant’à a rete, è d’include li in a so navigazione propria. Cusì pò omu indettà nant’à u so propriu situ liste di l’ùltime pubblicazioni d’altri siti. Quand’elli vennu aghjurnati sti siti, cumpariscenu e nuvità in autumàticu nant’à u vostru situ.

Cù SPIP, i siti sindicati sò indettati à livellu di e rùbbriche (di modu à fà cumparisce, accantu à i so artìculi propri, artìculi stratti d’altri siti di listessa temàtica).

7. E petizioni

Hè pussìbule assucià à qualsìasi artìculu una petizione cunvalidata per email. In pochi clicchi si cunfigureghja quella petizione (invitendu l’utilizatori à «zifrà» u testu).

U prucedimentu di zifra face da per ellu a cunvalidazione per email (hè mandatu un email à u signatariu, indettendu li un’URL cù chì anderà à «cunvalidà» a zifra). Cusì si facenu petizioni più «affidèvule», postu chì ogni zifra currisponde à un veru indirizzu email.

8. I segni

Hè pussìbule creà segni assuciati à l’artìculi. Per esempiu, un artìculu puderà esse assuciatu à u segnu «Corsica», «Pulìtica»... Aduprà i segni permette di prupone una navigazione trà diversi artìculi ch’anu listessi temi; in particulare, permette di francà si di quella limitazione di SPIP chì dice chì un artìculu deve appartene à una rùbbrica sola.

Purtafogliu

Autore tavamig Publié le : Mis à jour : 26/10/12

Traductions : عربي, català, corsu, Kréol réyoné, English, Español, français, italiano, Nederlands, Português do Brasil, română, slovenčina, Türkçe