Eccu di SPIP a sturietta, cusì chjuca è puveretta

E prime talle di SPIP sbuccianu di 1998 : Pierre Lazuly vole sviluppà un sistema di pubblicazione da facilità a gestione di u so situ «Les chroniques du Menteur». ARNO* hà creatu cù Server Side Includes (una tecnulugia piuttostu à l’anticogna) un pìcculu arnese da gestisce l’edituriali di Scarabée è Erwan, ellu, s’hà sviluppatu qualcosa da pudè gestisce L’Ornitho.

Tandu Erwan hè u solu chì a s’intende cù e base di dati, Pierre s’hè messu à amparà PHP, è ARNO* ùn cunnosce nè l’unu nè l’altru. Ma fattu si stà chì Pierre passa e so vacanze nant’à un battellu chjamatu «SPIP»; è postu chì «SPIP» sò l’iniziali di «Sistema di Pubblicazione per Internet», basta à lancià u prugettu : avemu u nome, u restu po venerà fàciule, ne ?...

Và bè, ma malgradu qualchì prova (un primu sistema gestisce un situ fattu cù SPIP, ma basa di dati micca, l’infurmazioni venenu assestate in schedari di furmatu specìficu - un speziu di XML senza sapè la -, cù un primu sistema d’identificazione di i scrittori), u prugettu ùn avanza tantu ... Di sicuru ci vulerebbe :
-  à pudè creà qualsìasi tippu di situ cù listessu sistema;
-  à gestisce stu situ à traversu un’interfaccia accessìbule à tutti.

Una sera per furtuna, Erwan scrivacciuleghja nant’à una tuvaglia di risturante a struttura d’una basa di dati chì permetterebbe di creà qualsìasi struttura di situ. Ma pè disgrazia i dui astri sò spaventati da l’animale, è cusì SPIP ferma nant’à u so pezzu di tuvaglia strappata à mez’à e tacche di caffè ...

Pierre definisce l’adopru di caràtteri usati di manera propriu scarsa in i testi («l’acculate» per esempiu) da passà in quattru è trè sette in itàlicu è in grassettu, è i chjama «l’accurtatoghji SPIP». U sistema di pubblicazione di l’edituriali fattu cù Server Side Includes vene traduttu in PHP, ma senza adopru di a basa di dati mySQL.

L’interface privée du Scarabée

Ghjustu prima a statina di u 2000, ARNO* custruisce u situ di l’edizioni Vuibert, pensatu cù un sistema PHP/mySQL, un’interfaccia privata duve a ghjente di l’intrapresa arricchiscenu u situ da per elli, è un sistema di diritti chì permette à certe persone (l’«amministratori» di u situ) di cunvalidà certi elementi prima di mette li in ligna. Partendu da a robba furnita da i scrittori, u sistema permette inoltre di custruisce ducumenti di gestione interna appughjati nant’à schedari HTML chì cuntenenu elementi cundiziunali, è stacci da attribuisce li, sè bisogna. Diventerà quessa unu di i principi di i mudelli di SPIP.

L’interface de gestion du site Vuibert

In u frattempu, cù Fil, crea un sistema di pubblicazione simplificatu da gestisce i «Quaterni ducumentali» di u Monde diplomatique per quale, in particulare, u sistema d’accurtatoghji tipugràfichi vene sviluppatu di più. Vene sparta a funzione chì gestisce a tipugrafia francese è l’accurtatoghji, da a fine di maghju di u 2000, cù un schedariu chjamatu «spiplib.inc».

Di statina di u 2000, u Minirézo decide di rilancià u so situ uZine, assestatu cum’è un situ dinàmicu duve ognunu ci pò participà. ARNO* sviluppeghja un prugrammu cù PHP è MySQL, giratu versu a simplicità di l’interfaccia di gestione di u situ. Ci hè da spavintà u prugramore u più pagagliutu, ma l’affare viaghja ...

Di settembre di u 2000, u lanciu d’uZine 2 cù stu sistema accunsente l’idea chì omu pò aduprà un’interfaccia gràfica semplicìssima per gestisce un situ abbastanza cumplicatu, di manera chì ognunu ci possi participà senza mancu cunniscenza tècnica.

Hè lasciatu da cantu quellu scopu di pudè rializà qualsìasi tippu di situ (à principiu, u sistema currisponde à i bisogni d’uZine 2), ma hè decisa chì stu sistema serebbe propriu u zòcculu di u sistema SPIP.

L’interface d’origine de SPIP

Sta prima versione cumporta un currettore d’urtugrafia chì s’appoghja nant’à u dizziunariu di parulle cumune di l’ABU. Fatta fine stu currettore venerà abbandunatu: impussìbule d sparghje lu per via di u pesu di u dizziunariu (parechji megabytes, più di 300 000 parulle) è, lanciatu nant’à un testu assai longu, vi mettia u servore à dinochju, ancu i più furzuti ... Ci era dinò a spurtazione autumàtica d’una rùbbrica sana sana versu un antru situ (ma abbandunata dinò quessa, è rimpiazzata da un sistema di sindicazione di cuntenuti); cusì, i siti Insurgence è Radiophare prupunianu testi chì venianu da e rùbbriche d’uZine, cupiate in autumàticu è appaginate secondu a so propria interfaccia gràfica.

Da tandu participeghja dinò Antoine à u sviluppu di SPIP, Fil sustene u rugettu, è cusì si face u sviluppu, in u scopu d’offre un sistema cumplettu sottu licenza lìbera.

Hè integrata una prucedura di stallazione autumatizata, hè creatu u sistema di mudelli chì permettenu di custruisce interfacce gràfiche senza mancu aduprà PHP, hè stallatu un sistema di cache, ma sopratuttu sò fatte impurtante mudìfiche di u sistema d’autentificazione di i scrittori, da permette ch’ellu viaghji SPIP cù una mansa d’òspite.

Poche settimane prima u lanciu ufficiale di SPIP, i siti uZine, di u Monde diplomatique è di Vacarme provanu u sistema in cundizioni vere, è permettenu di cunvalidà u sistema di cache, a gestione d’infurmazioni in quantità, è l’idea d’interfaccia di gestione d’un situ.

U 1u di lugliu di u 2001 : Hè lanciatu SPIP 1.0 ufficialamente. U longu tempu trà l’apertura d’uZine 2 (cù una preversione di SPIP) è u lanciu di SPIP hà parechje cagioni. Ci hè vulsutu à :
-  sviluppà nuvelle funziunalità, stabbilisce u pruduttu (vale à dì scunfinisce i bugs), pulisce una parte di u còdice (chì era piuttostu bruttu), assicurà una cumpatibulità più grande cù assai òspiti;
-  turnà à cuncepisce un’interfaccia gràfica per u spaziu privatu, chì permetti d’include è d’assestà di modu ieràrchicu e 200 000 nuvelle funziunalità aghjunte à u primu pruduttu;
-  pruvà e scelte di u sistema nant’à parechji siti di cuntenuti è nùmeri di vìsite assai sferenti;
-  scrive una ducumentazione sana sana di u sistema (pocu capatoghju !).

Ottobre di u 2001: SPIP 1.2 (ùn ci hè stata versione ufficiale 1.1). Hè cambiata a manera di sviluppà : bella sicura, dipoi u lanciu ufficiale, i sviluppori di SPIP ùn sò più soli à aduprà lu ! Cusì e nuvelle funziunalità rispondenu di più à i bisogni di i webmaestri (è più à quelli d’uZine), parechji infurmaticisti di prima trinca porghjenu di tantu in tantu suluzioni per u sviluppu, è a caccia à i bugs si face guasi guasi «in tempu veru».

Ghjennaghju di u 2002: SPIP 1.3. Cuntinueghja u sviluppu, cù a so mansa di nuvità. Un scambiamentu in u sviluppu: oramai assai utilizatori a si maneghjanu cù SPIP. Per quessa :
-  a maiò parte di e risposte à e dumande d’utilizatori principianti e si incaricheghjanu utilizatori altri, cusì vene scioltu tantu tempu per u sviluppu di u sistema (per esempiu, u lanciu ufficiale di SPIP avia creatu una càrica sprupusitata di travagliu à i sviluppori, nunda chè per a spiegazione di l’adopru di u sistema);
-  siccume era cresciuta a cumpetenza di quelli utilizatori, e nuvelle funziunalità di SPIP toccanu di più in più l’adopru sapiente di u sistema, è di menu in menu l’adopru sèmplice.

L’interface de SPIP 1.3

Settembre di u 2002: SPIP 1.4. Rimanighjata prufonda di l’interfaccia di u spaziu privatu; eranu diventate troppu numerose e funziunalità per l’anziana interfaccia, permette quella nova di strutturà megliu e funzioni di SPIP, è d’assestà le megliu in ierarchia. Una funzione assai bramata : Oramai permette SPIP d’aghjunghje ducumenti alleati (per esempiu multimedia) à un situ.

L’interface de SPIP 1.4

Dicembre di u 2002: SPIP 1.5. Sta versione prupone novi mudelli predefiniti, assai più cumpatìbuli cù a norma xhtml. L’altre mudìfiche toccanu l’adopru cutidianu di SPIP, è ben’chè senza tantu fume, riforzanu assai a stabbilità è a cuerenza di u sistema.

Maghju di u 2003: SPIP 1.6. A tamanta nuvità di sta versione hè a pussibulità di scambià a lingua di u spaziu privatu : oramai si pò aduprà SPIP in inglese, talianu, spagnolu, danese, tedescu, àrabu, creolu riunionese, vietnamiamu ... Vene creatu un arnese specìficu da facilità a traduzzione di l’interfaccia. Quelli chì volenu prupone traduzzioni s’adduniscenu nant’à a lista spip-trad.

Nuvembre di u 2003: ghjurnata SPIP à u Médialab. Pascale urganiseghja una ghjurnata di scontru trà i sviluppori è i creatori di i siti.

L’interface de SPIP 1.6 en arabe
N.B. L’interface graphique est affichée de droite à gauche.

Ghjennaghju di u 2004: SPIP 1.7. A nuvità principale di sta versione hè d’inizià u multilinguìsimu : un situ fattu cù SPIP pò cuntene artìculi in parechje lingue, gestisce règule tipugràfiche è paginature autumàtiche (date, furmulari ...) in parechje lingue, è prisentà e lee trà e diverse traduzzioni d’un artìculu.

Aprile di u 2005: SPIP 1.8. Un annu di travagliu. Hè stata rimanighjata l’interfaccia, l’ergunumia vene megliurita assai. Un nuvellu mutore, novu fiammente, di «cumpilazione» di i mudelli apre pussibulità di sviluppi quantè mai. Inoltre SPIP inizia certi mecanìsimi cliente-servore (certe funzioni, difficiule à prupone «stallate» cù SPIP — cum’è u currettore d’urtugrafia, o a pruduzzione di fòrmule matemàtiche —, sò fatte da luntanu da servori, ogni situ interrughendu cusì una risorsa centralizata).

U nòcciulu di i sviluppori accoglie à Emmanuel, chì nant’à SPIP Contrib’ avia pubblicatu u nuvellu mutore ch’avia da esse aduttatu è scunfinitu per sta versione. U prugettu di «mastere»di Diala, grafistu, serve di zòcculu à a nuvella interfaccia. I cuntributi «furesteri» sò di più in più zeppi è sapienti.

SPIP 1.9, interface d’activation des plugins

U 1u di lugliu di u 2006, per u cinquèsimu anniversariu di a prima versione ufficiale, esce SPIP 1.9. Un sistema di plugins permette d’arricchisce SPIP senza avè bisognu di mudificà u nòcciulu. Tanti è tanti vari stacci gràfichi permettenu di creà imàgini tipugràfiche, di strae è di manighjà culori da l’imàgini, è di rimanighjà l’imàgini. I mudelli predefiniti passanu in XHTML schiettu. I schedari sò assestati è strutturati assai megliu.

A squatra di i sviluppori s’arricchisce di trè zitelli in più : James, Romy è Cédric.

Ottobre di u 2009 : SPIP hà a so versione corsa ! È quale simu ...

Autore tavamig Publié le : Mis à jour : 26/10/12

Traductions : català, corsu, English, Español, français, italiano, Nederlands